Portal:Economie
Pagina principală | Bun venit | Căutare | Manual de stil | Comunitate | Ajutor | Contact Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții
|
Articole noi:
Impozite 27.10 - MEBO 19.06 - Circuit economic 21.04 -Instituție 15.03 - Ronald Coase 10.01 - Comerț internațional 17.11 -
Comerț 5.11 - Asigurări și reasigurări - 8.11 Politică monetară - 9.03.08
Dilema prizonierului este un paradox, componentă centrală a teoriei jocurilor. În cazul dilemei este vorba despre un joc de tip sumă non-zero care a fost formulat de către angajați ai companiei RAND Corporation. Merrill Flood și Melvin Drescher descriu o dilemă socială ca pe un joc între două persoane, care arată cum pot conduce hotărârile raționale individuale la rezultate colective neoptime. Termenul dilema prizonierului a fost formulat de Albert Tucker de la Universitatea Princeton.
Doi prizonieri sunt bănuiți că au săvârșit o infracțiune. Pedeapsa maximă pentru această infracțiune este de cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe care cei doi o cunosc. Dacă unul dintre ei mărturisește și astfel își împovărează partenerul, atunci scapă nepedepsit – celălalt trebuie să ispășească o pedeapsă de cinci ani. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, rămân doar dovezi prezumptive care nu sunt suficiente pentru a-i trimite după gratii. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îl așteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionați separat unul de celălalt, astfel încât nici unul dintre ei nu va cunoaște nici înainte și nici după chestionare intenția celuilalt.
- Economie în general
Științe economice - Glosar de economie - Istoria economiei - Economie de piață - Economie planificată la nivel central - Ofertă - Cerere - Bani - Euro - Inflație - Deflație - Formele pieței - Comerț - Buget - Bursă - Firmă - Bun economic - Impozite - Subvenții - Tigrul Celtic -Tigrii Est Asiatici - Publicitate
- Economia afacerilor
Controlling - Producție - Marketing - Management - Finanțe - Economia resurselor umane - Contabilitate - Plan de conturi- Managementul proiectelor - Conducerea firmei - CEO - Corp de conducere - Corporate Governance - Analiza firmei - Audit - Asigurări și reasigurări
- Economie generală
Microeconomie - Mezoeconomie -Macroeconomie - Economie financiară - Politică economică - Econometrie - Comerț exterior - Conjunctură - Economie instituțională - Homo oeconomicus - Echilibrul pieței - Cost marginal - Funcție de utilitate - Echilibru Nash
- Informatică economică
Protecția datelor - Managementul proiectului - Software-ul firmei - Comerț electronic
- Organizații
Ministerul economiei și comerțului - Uniunea Europeană - Banca Națională a României - Banca Centrală Europeană - Organizația Mondială a Comerțului - Fondul Monetar Internațional - ONU
- Persoane
Adam Smith - John Maynard Keynes - Joseph Schumpeter - Milton Friedman - David Ricardo - James Tobin - Karl Marx - Simon Kuznets - Nicholas Georgescu-Roegen
Economie -- Bunuri economice -- Companii -- Economiști -- Oameni de afaceri -- Finanțe -- Industrie -- Liste economice -- Marketing -- Mezoeconomie -- Microeconomie -- Macroeconomie -- Elasticitate -- Monedă -- Socialism
- Vezi: Toate categoriile
- ...Adam Smith este considerat fondatorul științelor economice moderne?
- ...Organizația Mondială a Comerțului promovează globalizarea economică și comerțul liber?
- ...pentru majoritatea produselor, elasticitatea prețului cererii este negativă?
- ...aerul sau ideile sunt bunuri libere?
- ... Uniunea Europeană este o grupare politică, socială și economică, dezvoltată în Europa, compusă din 28 de țări?
Românul adevărat nu este niciodată meschin și își râde de aceea dintre compatrioții lui – cum sunt unii ardeleni – care arată deprinderi raționale și cuminți în administrarea cheltuielilor lor. Ideea românului despre avere și venit este epicuriană; scopul acestora este consumul cu toate bucuriile lui.
Mihail Manoilescu, Rostul și destinul burgheziei românești, București, Editura Cugetarea-Georgescu Delafras, 1942, pp. 306-307