Columbidae
| Columbidae Fosilă: miocen inferior–prezent | |
|---|---|
| |
| Treron vernans | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Clasă: | Aves |
| Ordin: | Columbiformes |
| Familie: | Columbidae Leach, 1819 |
| Genul tip | |
| Columba Linnaeus, 1758 | |
| Subfamilii | |
| |
| Răspândire | |
Modifică text  |
|
Columbidae este o familie de păsări formată din porumbei, turturele și guguștiuci. Este singura familie din ordinul Columbiformes. Acestea sunt păsări cu corp robust, cu gât scurt și cioc scurt și subțire care, la unele specii, prezintă o structură ceroasă. Se hrănesc în principal cu plante și pot fi împărțite din punct de vedere taxonomic în granivore, care se hrănesc mai ales pe sol cu semințe, și frugivore, care se hrănesc mai ales cu fructe, de pe ramuri. Familia este prezentă în întreaga lume, deseori în imediata apropiere a oamenilor, dar cea mai mare varietate se găsește în Asia de Sud și de Sud-Est și Australasia.
Familia Columbidae conține 344 de specii împărțite în 50 de genuri. Cincizeci și nouă de specii sunt enumerate ca fiind amenințate, iar treisprezece au dispărut,[1] inclusiv dodo, o pasăre insulară, și porumbelul pasager, singura specie de pasăre care nu este limitată la o insulă mică și care a dispărut în epoca modernă, chiar dacă stolurile sale erau numărate.
Din cele mai vechi timpuri, multe specii de Columbidae au dezvoltat relații culturale și practice complexe cu oamenii. Porumbeii erau simboluri importante ale zeițelor Inanna, Asherah și Afrodita și erau venerați de primele religii creștine, islamice și evreiești. Domesticirea porumbeilor a dus la utilizarea semnificativă a porumbeilor voiajori pentru comunicare, inclusiv a porumbeilor de război, cum ar fi cei 32 de porumbei care au primit Medalia Dickin pentru „servicii curajoase” aduse țării lor, în cel de-al Doilea Război Mondial.
Taxonomie
[modificare | modificare sursă]Denumirea "Columbidae" pentru această familie a fost introdusă de zoologul englez William Elford Leach într-un ghid al conținutului British Museum publicat în 1819.[2][3] Columbidae este singura familie vie din ordinul Columbiformes. Găinușa de nisip (Pteroclidae) a fost anterior plasată aici, dar a fost mutată într-un ordin separat, Pterocliformes, pe baza diferențelor anatomice (cum ar fi incapacitatea de a bea prin „supt”).[4]
Columbidele sunt de obicei împărțite în cinci subfamilii, probabil în mod inexact.[5] De exemplu, porumbeii americani de pământ și turturicile pestrițe, care sunt de obicei plasați în Columbinae, par a fi două subfamilii distincte.[a] Ordinea prezentată aici urmează Baptista et al. (1997),[6] cu unele actualizări.[7][8][9]
Lista genurilor
[modificare | modificare sursă]
Specii fosile a căror localizare este incertă:
- Genul †Arenicolumba Steadman, 2008
- Genul †Rupephaps Worthy, Hand, Worthy, Tennyson, & Scofield, 2009 (St. Bathans pigeon, Miocene of New Zealand)
Subfamilia Columbinae (porumbei și turturele)
[modificare | modificare sursă]- Tribul Zenaidini [Leptotilinae]
- Genul Geotrygon (10 specii)
- Genul Starnoenas
- Genul Leptotrygon
- Genul Leptotila (11 specii)
- Genul Zenaida (7 specii)
- Genul Zentrygon (8 specii)
- Tribul Columbini
- Genul Patagioenas (porumbei americani, 17 specii)
- Genul Reinwardtoena (3 specii)
- Genul Turacoena (3 specii)
- Genul Macropygia (15 specii)
- Genul Streptopelia (13 specii)
- Genul Columba (35 specii din care 2 au dispărut recent)
- Genul Spilopelia (2 specii)
- Genul Nesoenas (3 specii)
- Genul †Ectopistes (porumbelul pasager; extinct 1914)
- Genul †Dysmoropelia Olson, 1975 (preistoric)
Subfamilia Claravinae
[modificare | modificare sursă]- Genul Claravis
- Genul Paraclaravis (2 specii)
- Genul Uropelia
- Genul Metriopelia (4 specii)
- Genul Columbina (9 specii)
Raphinae
[modificare | modificare sursă]- Tribul Phabini
- Genul Henicophaps (2 specii)
- Genul Gallicolumba (7 specii)
- Genul Pampusana (13 specii din care 3 au dispărut recent)
- Genul Ocyphaps
- Genul Petrophassa (2 specii)
- Genul Leucosarcia
- Genul Geopelia (5 specii)
- Genul Phaps (3 specii)
- Genul Geophaps (3 specii)
- Tribul Raphini [Didunculinae; Otidiphabinae; Gourinae]
- Genul Trugon
- Genul Otidiphaps
- Genul Goura (4 specii)
- Genul Didunculus
- Genul Caloenas
- Genul †Raphus (dodo, extinct la sfârșitul secolului al XVII-lea)
- Genul †Pezophaps (extinct c. 1730)
- Genul †Bountyphaps Worthy & Wragg, 2008 (preistoric)
- Genul ?†Natunaornis (preistoric)
- Genul †Microgoura (dispărut la începutul secolului XX)
- Genul ?†Deliaphaps De Pietri, Scofield, Tennyson, Hand, & Worthy, 2017
- Tribul Turturini
- Genul Phapitreron (3 specii)
- Genul Oena
- Genul Turtur (5 specii)
- Genul Chalcophaps (3 specii)
- Tribul Treronini
- Genul Treron (30 specii)
- Tribul Ptilinopini
- Genul Ducula (42 specii)
- Genul Ptilinopus
- Genul Hemiphaga (2 specii)
- Genul Lopholaimus
- Genul Cryptophaps
- Genul Gymnophaps (4 specii)
- Genul ?†Tongoenas Steadman & Takano, 2020 (preistoric)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Conventional treatment saw two large subfamilies: one for the fruit doves, imperial pigeons, and fruit pigeons, and another for nearly all of the remaining species. Additionally, three monotypic subfamilies were noted, one each for the genera Goura, Otidiphaps, and Didunculus. The old subfamily Columbinae consisted of five distinct lineages, whereas the other four groups are more or less accurate representations of the evolutionary relationships.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (). „Pigeons”. IOC World Bird List Version 10.1. International Ornithologists' Union. Accesat în .
- ^ Leach, William Elford (). „Eleventh Room”. Synopsis of the Contents of the British Museum (ed. 15th). London: British Museum. pp. 63–68 [66]. Although the name of the author is not specified in the document, Leach was the Keeper of Zoology at the time.
- ^ Bock, Walter J. (). History and Nomenclature of Avian Family-Group Names. Bulletin of the American Museum of Natural History. 222. New York: American Museum of Natural History. pp. 139, 245.
- ^ Cade, Tom J.; Willoughby, Ernest J.; MacLean, Gordon L. (). „Drinking Behavior of Sandgrouse in the Namib and Kalahari Deserts, Africa” (PDF). The Auk. 83 (1): 124–126. doi:10.2307/4082983. JSTOR 4082983.
- ^ Allen, Barbara (). Pigeon. Reaktion Books. ISBN 978-1-86189-711-4.
- ^ Baptista, L. F.; Trail, P. W.; Horblit, H. M. (). „Family Columbidae (Doves and Pigeons)”. În del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J. Handbook of birds of the world. 4: Sandgrouse to Cuckoos. Barcelona: Lynx Edicions. ISBN 978-84-87334-22-1.
- ^ Johnson, Kevin P.; Clayton, Dale H. (). „Nuclear and Mitochondrial Genes Contain Similar Phylogenetic. Signal for Pigeons and Doves (Aves: Columbiformes)” (PDF). Molecular Phylogenetics and Evolution. 14 (1): 141–151. Bibcode:2000MolPE..14..141J. doi:10.1006/mpev.1999.0682. PMID 10631048.
- ^ Johnson, Kevin P.; de Kort, Selvino; Dinwoodey, Karen; Mateman, A. C.; ten Cate, Carel; Lessells, C. M.; Clayton, Dale H. (). „A molecular phylogeny of the dove genera Streptopelia and Columba” (PDF). Auk. 118 (4): 874–887. doi:10.1642/0004-8038(2001)118[0874:AMPOTD]2.0.CO;2. hdl:20.500.11755/a92515bb-c1c6-4c0e-ae9a-849936c41ca2
. JSTOR 4089839. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Shapiro, Beth; Sibthorpe, Dean; Rambaut, Andrew; Austin, Jeremy; Wragg, Graham M.; Bininda-Emonds, Olaf R. P.; Lee, Patricia L. M.; Cooper, Alan (). „Flight of the Dodo”. Science. 295 (5560): 1683. doi:10.1126/science.295.5560.1683. PMID 11872833. Supplementary information
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Blechman, Andrew, Pigeons: The Fascinating Saga of the World's Most Revered and Reviled Bird (Grove Press 2007) ISBN 978-0-8021-4328-0
- Gibbs, Barnes and Cox, Pigeons and Doves (Pica Press 2001) ISBN 1-873403-60-7
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Columbidae.org.uk Arhivat în , la Wayback Machine. Conservation of pigeons and doves
- Dove videos on the Internet Bird Collection
- Dove sounds
- Pigeon Fact Sheet from the National Pest Management Association with information on habits, habitat and health threats