Elevii din Germania protestează împotriva serviciului militar

Studenți din Germania ridică mai multe bannere în timpul unui protest.
    • Autor, Bethany Bell
    • Rol, Corespondentă la Berlin
  • Data publicării
  • Timp de lectură: 2 min

Elevi din întreaga Germanie protestează împotriva posibilei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu.

Unul dintre organizatorii grevei, Bela Breitner, din cadrul mișcării „School Strike Against Compulsory Military Service” („Greva școlară împotriva serviciului militar obligatoriu”), a declarat că guvernul federal „ia în considerare în mod serios reintroducerea treptată a serviciul militar obligatoriu”.

La una dintre manifestațiile din Hamburg, protestatarii au fluturat steaguri și au afișat pancarte inscripționate cu mesajul: „Nu vom lua parte la războaiele voastre”.

Cancelarul german Friedrich Merz a făcut din consolidarea capacității militare a Germaniei o prioritate în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

O nouă lege care introduce serviciul militar voluntar a intrat în vigoare în ianuarie, cu scopul de a recruta voluntari pentru a crește numărul soldaților.

Cu toate acestea, Bundestagul ar putea lua în considerare o formă de serviciu militar obligatoriu dacă situația de securitate se agravează sau dacă nu se înscriu suficienți voluntari.

Conform legii, tuturor tinerilor de 18 ani din Germania li se trimite un chestionar în care sunt întrebați dacă sunt interesați și dispuși să se alăture forțelor armate.

Unul dintre protestatari, Elias Bernhard, în vârstă de 16 ani, din Hamburg, a declarat că răspunsurile la chestionare „arată că tinerii nu vor să se alăture Bundeswehr-ului [forțele armate ale Germaniei]”.

„De aceea sunt astăzi în stradă. De aceea tratăm această grevă cu seriozitate și vom continua până când serviciul militar obligatoriu nu va mai fi luat în calcul. Vom continua.”

Completarea chestionarului este obligatorie pentru bărbați și voluntară pentru femei. Toți bărbații în vârstă de 18 ani vor trebui să efectueze un examen medical pentru a li se evalua aptitudinea fizică, în vederea unui eventual serviciu militar.

Potrivit organizatorilor protestelor, mobilizarea a fost declanșată după ce câțiva tineri de 18 ani din orașele Kiel și Flensburg, din nordul Germaniei, au primit invitații oficiale pentru examinări medicale, deși aceștia nu își exprimaseră interesul de a se alătura armatei în formularul de înregistrare.

Grupul afirmă că sunt planificate peste o sută de demonstrații în întreaga Germanie, inclusiv la Kiel, Hamburg, Berlin și Frankfurt.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat pentru BBC că, potrivit legii, obligația de a efectua un examen medical se aplică „tuturor bărbaților eligibili pentru serviciul militar, care s-au născut după 31 decembrie 2007”.

Acest lucru se aplică și persoanelor care au declarat că nu sunt interesate de serviciul militar obligatoriu. Purtătorul de cuvânt a precizat că, începând din iulie, aproximativ 1.000 de bărbați în vârstă de 18 ani, care nu și-au exprimat interesul pentru armată, au efectuat examenul medical.

În timpul Războiului Rece, Germania, la fel ca multe alte țări europene, avea o armată numeroasă. Însă țara și-a redus forțele armate în anii '90, după căderea Cortinei de Fier.

Fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, a eliminat serviciul militar obligatoriu în 2011.

Dar acum, pe fondul amenințărilor percepute din partea Rusiei și a presiunii puternice exercitate de Statele Unite, aliatul tradițional al Germaniei, Merz a promis să transforme Bundeswehr în cea mai puternică armată convențională din Europa.

Bundeswehr are în prezent aproximativ 186.700 de militari. Până la începutul deceniului următor, Germania dorește să crească efectivele la 260.000 de militari, la care să se adauge aproximativ 200.000 de rezerviști, pentru a îndeplini noile obiective ale NATO privind efectivele militare și pentru a consolida capacitățile de apărare ale țării.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.