[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Vasile C. Osvadă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vasile Osvadă
Date personale
Născut9 septembrie 1875
Măhaciu (azi Măhăceni), Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria
Decedat16 ianuarie 1931
Municipiul Cluj
CetățenieAustro-UngariaAustro-Ungaria
RomâniaRomânia
OcupațieEconomist
Activitate
Alma materAcademia Comercială din Viena
Cunoscut pentru
• Contribuțiile sale în planul managementului financiar-bancar și în cel al literaturii de specialitate
• Implicarea în activitatea de organizare a Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni de la Hârlău
• Calitatea de membru al Marelui Sfat Național Român

Vasile Osvadă (n. 9 septembrie 1875, Măhaciu (azi Măhăceni), Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria – d. 16 ianuarie 1931, municipiul Cluj)[1] a fost un economist și înalt funcționar bancar român,[2] precum și publicist în domeniul financiar-bancar,[3] cunoscut pentru contribuțiile sale în planul managementului financiar bancar și în cel al literaturii de specialitate.[2]

A fost un profesionist deosebit de activ în promovarea și concretizarea ideilor cooperatiste, în procesul de reformă al băncilor românești și în organizarea uniunii bancare „Solidaritatea” [2] și a contribuit la afirmarea și dezvoltarea publicisticii economice românești.[4]

S-a implicat, de asemenea, în activitatea unionistă de la începutul secolului XX,[5] precum și în aceea de organizare a unui corp al voluntarilor ardeleni și bucovineni în timpul Primului Război Mondial.[6][7]

A fost fiului unui notar comunal. A urmat liceul la Blaj și Brașov,[1] absolvind, ulterior, Academia Comercială din Viena.[2]

A ocupat funcția de director executiv al băncii „Agricola” din Hunedoara,[2] după ce, mai întâi, a fost funcționar la banca „Steaua” din Petrovaselo și contabil la banca hunedoreană „Corvineana”.[3] În Orăștie a ocupat funcția de director al Reuniunii Proprietarilor de Vite.[8]

S-a remarcat în publicistica de factură financiar-bancară datorită articolelor sale din „Revista economică”[3] (Sibiu),[1] activând îndeosebi în problematica extinderii și diversificării cooperației în mediul rural[3] și a a contribuit efectiv la întemeierea cooperativelor de credit în satele Transilvaniei.[8]

Împreună cu colaboratori, precum Gavril Todică (contabil șef la banca „Georgeana”), a editat primul periodic românesc de profil din Transilvania – numit „Tovărășia”. Acesta a apărut săptămânal în perioada 1905 și 1911, a avut un conținut predominant cooperatist și[3] a fost un supliment economic al ziarului „Libertatea” din Orăștie. Sprijinitori – ai acestui demers, au mai fost Ștefan Erdelyi, Ioan Moța.[8] A mai colaborat la „Tribuna” (Sibiu și Arad), „Foaia de Duminică” (Timișoara), „Lupta” (Budapesta),[1] „Libertatea”.[8]

A activat în cadrul secției economice a „Astrei”, editând (în calitatea de membru al acesteia, cu scopul sprijinirii evoluției mișcării cooperatiste), în anul 1907, lucrările „Legea tovarășilor” și „Băncile populare din România”, precum și, în 1912[3], studiul comparat de analiză a mișcării cooperatiste din Ungaria, Bucovina și România „Mișcarea cooperatistă”.[9] Tot în 1907 a conceput, în numele Astrei, un proiect care prevedea organizarea uneia sau a mai multor centrale pentru tovărășiile agricole. Deoarece Astra nu a avut fonduri pentru scopul respectiv, planul nu a fost concretizat.[10] Tot Astra l-a trimis, în 1913, în România, pentru a studia organizarea cooperației din Regat.[11]

S-a numărat printre cei care au inițiat și au susținut asociația funcționarilor români de bancă. A susținut, de asemenea, reforma instituțiilor de credit,[9] modernizarea și rentabilizarea acestora,[12] precum și existența unei bănci naționale de asigurare.[9]

În perioada Primului Război Mondial a servit în Armata Austro-Ungară cu gradul de sublocotenent, fiind făcut prizonier de război pe frontul din Rusia (1916-1917). Înrolat ca voluntar în Primul Corp al Voluntarilor Români din Rusia, a ajuns în Regatul României. S-a aflat printre cei care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.[1] și a fost membru ales al Marelui Sfat Național Român.[13] Datorită activității sale anterioare în domeniile financiar și cel agrar, a ocupat, după 1 decembrie 1918, postul de secretar al resortului de agricultură al Consiliului Dirigent . Din această poziție a fost unul dintre artizanii proiectului de reformă agrară din Transilvania și Banat.[9]

În perioada 21 octombrie 192623 iunie 1927 a fost primar al municipiului Cluj[1] (interimar).[14]

A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj.[1]

Este înmormântat în Cimitirul Central din Cluj.[1]

  1. ^ a b c d e f g h Memorie și cunoaștere locală: Osvadă, Vasile Arhivat în , la Wayback Machine.; Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj
  2. ^ a b c d e Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 628
  3. ^ a b c d e f Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 633
  4. ^ Petcu, Marian (coord.); Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică; Ed. Polirom; Iași; 2012; septembrie, 9
  5. ^ Dobrescu, Dumitru; Elita românească în lumea satului transilvan 1867-1918; Editura Universității „Petru Maior”; Tîrgu-Mureș; 1996
  6. ^ Stan, Constantin I.; Octavian C. Tăslăoanu și Corpul voluntarilor români din Rusia Arhivat în , la Wayback Machine.; Angvstia, 1/1996, p. 223
  7. ^ Șerban, Ioan I.;Din activitatea desfășurată în Vechiul Regat de voluntarii și refugiații ardeleni și bucovineni în slujba idealului național (iunie 1917 - ianuarie 1918); Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, Nr. 1, 1997; p. 102
  8. ^ a b c d ***; Județul Hunedoara – monografie, Volumul V (Personalități hunedorene)[nefuncțională]; Casa de Editură EMIA; Deva; 2015; ISBN 978-973-753-313-5; p. 24
  9. ^ a b c d Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 634
  10. ^ Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 445
  11. ^ Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 448
  12. ^ Drecin, Mihai D.; Presa economică românească din Transilvania și elita bancară națională (1873-1918) în Elita culturală și presa Arhivat în , la Wayback Machine. – Lucrările Congresului Național de Istorie a Presei, Ed. a VI-a, București, 18-20 aprilie 2013; Ed. Militară; Bucureștiș 2013; ISBN 978-973-32-0922-5; p. 290; accesat la 27 ianuarie 2017
  13. ^ Membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba lulia, la 1 decembrie 1918; Dacoromania, Nr. 19/2004
  14. ^ Marian, Lazăr; Drept la replică, la articolul: Lazăr Marian – un arhitect care a scris o carte „inginerește” despre primarii Clujului, semnat de Ionuț Țene, publicat în napocanews (ref. la Marian, Lazăr; Primarii Clujului : 1919-2012, Vol I + II; Cluj-Napoca; 2013; ISBN 978-973-0-14577-9 și ISBN 978-973-0-14578-6)
Literatură suplimentară

Legături extrne

[modificare | modificare sursă]