[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Ruxandra Cesereanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ruxandra Cesereanu
Date personale
Născută (61 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cluj, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
eseistă
cercetătoare
romancieră[*]
povestitoare[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai
Universitatea Central-Europeană  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata

Ruxandra-Mihaela Braga (născută Cesereanu, n. , Cluj, România) este o poetă, prozatoare, publicistă și eseistă română. Este, de asemenea, profesor universitar și cercetătoare.

Ruxandra Cesereanu este fiica scriitorului Domețian Teodoziu Cesereanu și a soției sale, Aurora (profesoară de franceză) și nepoată de bunic patern a preotului greco-catolic Vasile Cesereanu (1899-1984).[3]

Cesereanu a urmat Liceul de Coregrafie și Liceul de Științe ale Naturii din Cluj-Napoca.[4] A urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1981–1985). În timpul facultății a fost redactor la revista „Echinox”. Și-a susținut doctoratul, în 1997, cu teza Infernul concentraționar reflectat în conștiința românească.[5]

În 1992 primește o bursă oferită de Universitatea Central Europeană pentru a studia infernul concentraționar în literatura Est-Europeanã. În anul 1995 primește o bursă Soros pentru a studia spațiul închisorilor comuniste din România. În anul 1999 obține o bursă Fulbright pentru cercetare post-doctoralã asupra torturii politice la Universitatea Columbia din New York, departamentul de Științe Politice și Institutul Harriman de Studii Central și Est Europene.[6]

Activitate profesională

[modificare | modificare sursă]

În 1985 și-a început activitatea ca profesor în învățământul preuniversitar, la Năsăud (Bistrița Năsăud) și Avrig (Sibiu).[4] Din 1988 până în 1990 a fost redactor la revistele Ecran și, din 1991, a început să colaboreze cu revista de cultură „Steaua” din Cluj-Napoca. Ea a fost, pe rând, din 2011 redactor-șef adjunct, iar din 2015 redactor-șef la această revistă. În 2021 părăsit revista după ce Comitetul director al Uniunii Scriitorilor din România, prin președintele ei, Nicolae Manolescu i-au cerut demisia pe motiv de nerentabilitate a revistei.[7][8]

În anul 1998 realizeazã pentru Televiziunea Românã un eseu cinematografic intitulat Treisprezece biserici.[6] În decembrie 2023, Ruxandra Cesereanu a fost aleasă Președintă PEN România.[9]

Carieră universitară

[modificare | modificare sursă]

Din anul 2002 Ruxandra Cesereanu a fost lector, apoi de conferențiar în cadrul Facultății de Științe Politice, a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Din 2006 devine conferențiar, apoi din 2013 profesor la Facultatea de Litere a aceleiași universități.[4]

Cesereanum ca cercetător al universului concentraționar, a făcut parte din echipa care a lucrat la Raportul final al Comisiei Prezidețiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.[10]

Carieră literară

[modificare | modificare sursă]

Ruxandra Cereseanu a debutat cu poeme în revista Tribuna (1981) și a publicat pentru prima oară în volumul colectiv de poezie Alpha '85 (1985)[4]. Ea are debutul editorial în 1993, la treizeci de ani, cu publicarea simultană a volumelor Zona vie la editura Dacia și Grădina deliciilor, la editura Echinox.[11]

A publicat numeroase volume de critică literară și eseu, proză, poezie, dar și studii, eseuri, cronici literare.  Ruxandra Cesereanu este membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1994), a Fundației Culturale Echinox (din 1996), a Centrului de Cercetare a Imaginarului din Cluj, a Asociației de Literatură Generală și Comparată din România.[4]

Volume publicate

[modificare | modificare sursă]
  • Zona vie, poeme, Dacia, Cluj, 1993 (volum tradus în limba engleză și apărut în SUA sub titlul Lunacies, Meeting Eyes Bindery, New York, 2004)
  • Grădina deliciilor, poeme, Echinox, Cluj, 1993
  • Cădere deasupra orașului, poeme, Transpres, Sibiu, 1994
  • Oceanul Schizoidian, poeme, Marineasa, Timișoara, 1998 (volum tradus în engleză și apărut în SUA sub titlul Schizoid Ocean, Sigmund Freud Publishing House, Binghamton, 1997)
  • Veneția cu vene violete. Scrisorile unei curtezane, poeme, Dacia, Cluj, 2002
  • Femeia-cruciat, antologie, poeme, Paralela 45, Cluj-București, 1999
  • Kore-Persefona, poeme, Editura Vinea, 2004
  • Oceanul Schizoidian, poeme, ediția a doua, Editura Vinea, 2006
  • Submarinul iertat, poem-roman scris în colaborare cu Andrei Codrescu, ediție de lux de 150 de exemplare, cu 7 ilustrații color, cartea în copertă de catifea, Brumar, 2007 [12]
  • Coma, poeme, Vinea, 2008.
  • Ținutul Celălalt, poem-roman scris în colaborare cu Marius Conkan, Cartea Românească, 2011.[13]
  • California (pe Someș), Editura Charmides, 2014.
  • Submarinul iertat, poem-roman scris în colaborare cu Andrei Codrescu, ediția a doua mult adăugită, Bistrița, Editura Charmides, 2017.
  • Scrisoare către un prieten și înapoi către țară, Pitești, Paralela 45, 2018; ediția a doua adăugită, 2019.
  • SOPHIA ROMÂNIA, Casa de Editură Max Blecher, 2021.
  • Călătorie prin oglinzi, microroman, Dacia, Cluj, 1989
  • Purgatoriile, proză scurtă, Albatros, București, 1997
  • Tricephalos, roman, Dacia, Cluj, 2002
  • Nebulon, proză, Polirom, 2005
  • Nașterea dorințelor lichide, proză, Cartea Românească, 2007
  • Angelus, roman, Humanitas, 2010.
  • Un singur cer deasupra lor, roman, Polirom, 2013; ediția a doua adăugită, 2015.

Eseuri și critică

[modificare | modificare sursă]
  • Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în conștiința românească, eseu, Fundația Culturală Română, București, 1998
  • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, eseu, Institutul European, Iași, 2001
  • Imaginarul violent al românilor, eseu, Humanitas, 2003
  • Decembrie 89. Deconstrucția unei revoluții, eseu, Polirom, 2004
  • Gulagul în conștiința românească, eseu, ediția a doua, Polirom, 2005
  • Năravuri românești, publicistică, Polirom, 2006
  • Gourmet, eseu, Limes, 2009
  • Biblioteca stranie, eseu, Curtea Veche, 2010
  • Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX, eseu, Polirom, 2016.
  • Călătorie spre centrul infernului. Literatura și memorialistica închisorilor și lagărelor comuniste, ediția a treia, revăzută și adăugită, Pitești, Editura Manuscris, 2018.
  • Lumi de ficțiune, lumi de realitate (Studii), București, Editura Tracus Arte, 2022.

Cărți traduse

[modificare | modificare sursă]

În limba engleză:

  • Schizoid Ocean (poems), translated by Claudia Litvinchievici, Binghamton, esf publishers, 1997.
  • Lunacies (poems), translated by Adam J. Sorkin, Claudia Litvinchievici and the poet, NYC, Meeting Eyes Bindery, 2004.
  • Crusader-Woman (poems), translated by Adam J. Sorkin and the poet, Black Widow Press, 2008.
  • Forgiven Submarine (poetry), translated by Andrei Codrescu, Black Widow Press, 2009.
  • Angelus (novel), translated by Alistair Ian Blyth, New Orleans, Lavender Ink, 2015.
  • Political Torture in the Twentieth Century, translated by Carmen-Veronica Borbely, Milano, Mimesis, 2021.
  • Romania - from Communism to Post-Communism (Studies and Essays) / Roumanie - du Communisme au Post-Communisme (Études et essais), various translators, Milano, AlboVersorio, 2022.
  • California (on Someș) (poetry), translated by Adam J. Sorkin, Black Widow Press, 2023.

În limba italiană:

  • Coma (poesía), a cura di Giovanni Magliocco, Roma, Aracne, 2012.
  • Venezia dalla vene viola. Lettere di una cortigiana (poesía), a cura di Giovanni Magliocco, Roma, Aracne, 2015.

În limba maghiară:

  • Keresztesasszony, traducere de Visky Zsolt, Koinonia, 2007.
  • Utoferfiak, traducere de Selyem Zsuzsa, Pecs, Jelenkor Kiado, 2009.
  • Angelus, traducere Noemi Karacsony, Budapest, Napkut Kiado, 2021.

În limba bulgară:

  • Anghelus, traducere de Hristo Boev, Sofia, Perseus, 2017.

Volume colective

[modificare | modificare sursă]
  • Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești, (preambul, miniportrete și selecție de texte de Ruxandra Cesereanu), Cluj, Editura Paralela 45, 2000
  • Ruxandra Cesereanu (coordonatoare), Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor. Antropologie urbană narativă,  Cluj, Editura Limes, 2004
  • Ruxandra Cesereanu (coordonatoare), A doua Curte a Miracolelor, București, Editura Tritonic, 2004
  • Ruxandra Cesereanu (coordonatoare), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și început de secol XXI, Cluj, Editura Limes, 2005
  • Romania inghesuita. Cutii de chibrituri, borcane, conserve: ipostaze ale ghetoizarii in comunism si postcomunism (coordonator), Editura Limes, 2006[14]
  • Ruxandra Cesereanu (coordonatoare), Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național, Iași, Editura Polirom, 2006
  • Ruxandra Cesereanu (coordonatoare), T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți, București, Institutul Cultural Român, 2006

Recunoaștere

[modificare | modificare sursă]

Ruxandra Cesereanu a primit premii decernate de Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Cluj (1994, 1998, 2001, 2005, 2009), de revistele Poesis (1997), Apostrof (1998), Cuvântul (2004), Asociația de Literatură Generală și Comparată din România (2001). [4]

În 2017 Ruxandra Cesereanu primește Premiul PEN România pentru volumul Fugarii: Evadări din închisori și lagăre în secolul XX, apărut la Editura Polirom, cu un an înainte.[15]

Bibliografie selectivă

[modificare | modificare sursă]
  • Ion Cristofor, Călătorie la capătul coșmarului, în Tribuna, 1990, nr. 49.
  • Claudiu Constantinescu, Visul în oglindă, în România literară, 1991, nr. 12.
  • Simona Sora, Onirism nevrotic, în România literară, 1993, nr. 25.
  • Gheorghe Grigurcu, Elanul antimetafizic, în Contemporanul. Ideea europeană, 1993, nr. 30-31.
  • Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, vol. I, Iași, 2000, p. 230-240.
  • Luminița Marcu, Critica visului poetic, în România literară, 2001, nr. 17.
  • Irina Petraș, Panorama criticii literare românești. 1950-2000, Cluj Napoca, 2001, p. 180-181.
  • Marius Chivu, În cheia sexualității, în România literară, 2003, nr. 40.
  • Laura Pavel, Identitate și violență, în România literară, 2004, nr. 23.
  • Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, C-D, București, 2005.
  • Christian W. Schenk - Pieta: Eine Auswahl rumänischer Lyrik, Dionysos, Boppard 2018, ISBN 978-1-9770-7566-6.
  • Ilona-Manuela Duță, Ruxandra Cesereanu: submersiuni creatoare într-un psihotext abisal (monografie), Craiova, Editura Universitaria, 2018, ISBN 978-606-14-1413-0.
  1. ^ Ruxandra Cesereanu, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Viața Creștină, Serie nouă, Anul XXVII, nr. 4 (446), aprilie 2016, „Lansarea volumului Persecuție și rezistență, Vasile Cesereanu, un preot greco-catolic în dosarele de urmărire de către Securitate” („apărută la Editura Școala Ardeleană, sub îngrijirea d-nei Ruxandra Cesereanu”, 2016), p. 20.
  4. ^ a b c d e f Calendarul evenimentelor și manifestărilor culturale 2018 (PDF). Publicația Anuală a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”. . p. 35. 
  5. ^ Teodorescu, Cristian (). „RUXANDRA CESEREANU: „Mă bucur că în mine ortodoxia și greco-catolicismul pot coabita senin". Caţavencii. Accesat în . 
  6. ^ a b Cesereanu, Ruxandra (). „Conceptul de tortură”. Revista Memoria. pp. 80–86. Accesat în . 
  7. ^ „Scrisoare deschisă adresată domnului Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România”. Observator Cultural. Accesat în . 
  8. ^ Lucian Popescu (), „Domnului Nicolae Manolescu. În legătură cu alungarea scriitoarei Ruxandra Cesereanu de la revista Steaua”, Hotnews, accesat în  
  9. ^ „Adunarea Generală a PEN România”. Observator Cultural. Accesat în . 
  10. ^ Raport Final (PDF). București: Comisia Prezindețială pentru Analiza Disctaturii din România. . p. 2. 
  11. ^ Cesereanu, Ruxandra (). Sophia România. Casa de literatură Max Blecher. p. 00. 
  12. ^ CRONICA LITERARA / Submarinul poetic, 12 martie 2009, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
  13. ^ Harta sindromului Down, 29 iunie 2012, Felix - Narcis Nicolau, Ziarul de Duminică, accesat la 23 martie 2013
  14. ^ Romania inghesuita, 8 septembrie 2006, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 24 martie 2013
  15. ^ Buluc, Magdalena Popa (). „Premiul PEN România 2017: Ruxandra Cesereanu”. Cotidianul RO. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]