Alexandru Hurmuzachi

Membru fondator al Academiei Române

Alexandru Hurmuzachi
Date personale
Născut	16 august 1823 Cernăuca, Cernăuți
Decedat	8 martie (S.N. 20 martie) 1871 Neapole, Italia
Frați și surori	Eudoxiu Hurmuzaki[1] Gheorghe de Hurmuzachi Nicolae Hurmuzaki Constantin Hurmuzaki
Cetățenie	Imperiul Austriac  Austro-Ungaria
Ocupație	publicist și om politic
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Studii	Universitatea din Viena
Modifică date / text

Alexandru (Alecu) Hurmuzachi (n. 16 august 1823, Cernăuca, Cernăuți – d. 8 martie 1871 (S.N. 20 martie), Napoli, Italia) a fost fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei (Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic. A fost un publicist și om politic român originar din Bucovina, membru fondator al Societății Academice Române și unul dintre fruntașii mișcării naționale din Bucovina. A fost ales deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.

În familia lui Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei Murguleț au fost 12 copii dintre care au supraviețuit șapte: cinci frați si două surori (Eufrozina si Eliza). La inițiativa fraților Hurmuzachi a luat ființă Gazeta Bucovinei, prima gazetă care se tiparea în două limbi (germană și română). Familia a avut un rol important în timpul revoluției de la 1848^[2]. La moșia Cernăuca s-au adunat cei mai destoinici barbați pe care i-a avut Moldova: Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Vasile Alecsandri. Tot aici, în sânul acestei familii a redactat Mihail Kogălniceanu faimoasa lui petiție^[3].

În perioada anilor 1829-1841 a făcut studiile (primare, gimnaziale și liceale) la Cernăuți. În 1845 urmează studiile juridice la Viena.

În perioada 1848-1850 redactează, împreună cu fratele său, Gheorghe, Ziarul Bucovina^[4]. În 1862 a inaugurat Foaia Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina.

Opera: Cuvânt de deschidere la prima Adunație Națională de la 19 aprilie 1862, a reuniunii române din Cernăuți (1862). Articole: Teatrul național la Cernăuți; Arune Pumnul; Alecsandri în Cernăuți.

În 1866 a fost deputat în Camera Consiliului Imperial de la Viena; membru al Academiei Române. În 1867 a fost deputat în Dieta Bucovinei.

Alexandru Hurmuzachi a murit în 8 martie 1871 la Neapole, Italia. A fost înmormântat în curtea Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dulcești (județul Neamț). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: „Aice zace în Domnul lêngă fratele seu Constantin, Alesandru Hurmuzachi; nescut în Cernauca, Ducatul Bucovinei, în 16. August 1823; deputat la parlamentul Austriei și la dieta țêrii; fost președinte al societății române literarie în Bucovina; membru societății academice din Bucuresci; reposat în Neapoli în 8. Mart 1871. Neuitatului seu frate cu spiritul cel ager și luminat, cu simțemintele-i cele nobile și nalte, iubirea-i cea severă de dreptate, și cu inima-i cea românească purure însuflețită pentru patrie și națiune, pune această peatră întru lacrimi de durere Elisa Sturdza, înconjurată de ceilalți frați sdrobiți de măchniciune.”

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – H

v • d • m Membri fondatori ai Academiei Române Vasile Alecsandri | Vincențiu Babeș | George Barițiu | Ioan D. Caragiani | Timotei Cipariu | Dimitrie Cozacovici | Ambrosiu Dimitrovici | Ștefan Gonata | Alexandru Hâjdeu | Ion Heliade-Rădulescu | Iosif Hodoș | Alexandru Hurmuzaki | Nicolae Ionescu | August Treboniu Laurian | Titu Maiorescu | Ion C. Massimu | Andrei Mocioni | Gavriil Munteanu | Costache Negruzzi | Alexandru Roman | C.A. Rosetti | Ion G. Sbiera | Constantin Stamati | Ioan Străjescu | Vasile Urechea-Alexandrescu