Andrei Saharov

Andrei Saharov
Date personale
Născut	21 mai 1921[11][12][13][14][15] Moscova, Gubernia Moscova⁠(d), RSFS Rusă[15][16]
Decedat	14 decembrie 1989 (68 de ani)[17][11][12][14][18] Moscova, RSFS Rusă, URSS[1]
Înmormântat	Vostreakovskoe kladbișce[*][[Vostreakovskoe kladbișce (cemetery)|​]]
Cauza decesului	cauze naturale (infarct miocardic)
Părinți	Dmitri Ivanovici Saharov[*][[Dmitri Ivanovici Saharov (Soviet physicists)|​]] Yekaterina Sakharova[*][[Yekaterina Sakharova (Mother of Andrei Sakharov)|​]]
Căsătorit cu	Elena Bonner (1972–1989)
Cetățenie	Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (1922–)  Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (–1922)
Etnie	rus
Religie	ateism
Ocupație	fizician activist pentru drepturile omului fizician nuclearist[*]​ politician
Limbi vorbite	limba rusă[1][19][20]
Activitate
Domeniu	fizică[1]
Instituție	Institutul de Fizică Lebedev[*]​ Institutul de Fizică Lebedev[*]​ Institutul de Fizică Lebedev[*]​
Alma Mater	fiziceski fakultet MGU[*][[fiziceski fakultet MGU (faculty of Moscow State University, Russia)|​]]
Organizații	Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​[2] Academia Rusă de Științe Academia de Științe a URSS[*]​ Academia Franceză de Științe Academia Americană de Arte și Științe[*]​ American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|​]][2]
Conducător de doctorat	Igor Tamm[3]
Premii	Premiul Stalin (1953) Premiul Nobel pentru Pace (1975)[4][1][5] Ordinul Lenin (1956) Erou al Muncii Socialiste (1953) Fritt Ords Pris[*][[Fritt Ords Pris (Norwegian freedom of speech award)|​]] (1980) Erou al Muncii Socialiste (1955) Erou al Muncii Socialiste (1962) Humanist of the Year[*][[Humanist of the Year (award of the American Humanist Association)|​]] (1980) Medalia Elliott Cresson[*]​ (1985)[6] Akademiepenning[*][[Akademiepenning |​]] (1989) Heinz R. Pagels Human Rights of Scientists Award[*][[Heinz R. Pagels Human Rights of Scientists Award |​]] (1979) Premiul Lenin (7 septembrie 1956) prix mondial Cino-Del-Duca[*][[prix mondial Cino-Del-Duca (international literary award)|​]] (1974)[7] medal «Za osvoenie țelinnîh zemel»[*][[medal «Za osvoenie țelinnîh zemel» |​]] Medalia „Veteran al muncii”[*]​ Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]​ Tomalla-Preis[*][[Tomalla-Preis |​]] (1984) Leo Szilard Lectureship Award[*][[Leo Szilard Lectureship Award (American award for physicists promoting the use of physics for the benefit of society)|​]] (1983)[8] Albert Einstein Peace Prize[*][[Albert Einstein Peace Prize (peace prize awarded annually since 1980 by the Albert Einstein Peace Prize Foundation)|​]] (1988) doctor honoris causa al Universității Statului Ohio[*]​ Eredoctoraat van de Universiteit Groningen[*][[Eredoctoraat van de Universiteit Groningen (award conferred by the University of Groningen, The Netherlands for people who have delivered an exceptional performance.)|​]] doctor honoris causa al Universității ebraice din Ierusalim[*]​ Fellow of the American Physical Society[*][[Fellow of the American Physical Society (fellowship of the American Physical Society)|​]] medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina»[*][[medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] iubileinaia medal «Tridțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.»[*][[iubileinaia medal «Tridțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] iubileinaia medal «Sorok let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.»[*][[iubileinaia medal «Sorok let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] Medial „Comemorarea aniversării a 800 de ani de la fondare a Moscovei”[*]​ Vyčio Kryžiaus ordino Didysis kryžius[*][[Vyčio Kryžiaus ordino Didysis kryžius |​]] doctor honoris causa of Keiō University[*][[doctor honoris causa of Keiō University |​]] Honorary doctor of the University of Ottawa[*][[Honorary doctor of the University of Ottawa |​]] eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel[*][[eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel (honorary doctorate conferred by the VUB)|​]] (1985)[9] Stalinskaia premia 1-i stepeni[*][[Stalinskaia premia 1-i stepeni (award given in the USSR)|​]] Vyčio Kryžiaus ordino Didysis kryžius[*][[Vyčio Kryžiaus ordino Didysis kryžius (Lithuanian presidential award conferred for heroic defence of Lithuania's freedom and independence.)|​]] doctorat honoris causa de l'université Claude-Bernard-Lyon-I[*][[doctorat honoris causa de l'université Claude-Bernard-Lyon-I |​]] (26 septembrie 1989)[10]
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Andrei Dmitrievici Saharov, în grafie rusă Андрей Дмитриевич Сахаров, (n. 21 mai 1921, Moscova, Gubernia Moscova^⁠(d), RSFS Rusă – d. 14 decembrie 1989, Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.

S-a născut în familia părinților Dmitrii Ivanovici Saharov, profesor de fizică, fiu de avocat, și Ecaterina Alexeevna Saharova, născută Sofiano, de origine grecească.

A absolvit catedra de acustică a facultății de fizică a Universității din Moscova în anul 1942. Este renumit pentru faptul că nu a fost membru ULCT. După absolvire s-a specializat în fizica nucleară sub conducerea șefului secției teoretice a Institutului de fizică al Academiei de științe a URSS Igor Tamm, începând din anul 1945. Teza de candidat în științe, în care se examinau generația pionilor la ciocnirile nucleelor și măsurarea optică a temperaturii descărcărilor electrice a finalizat-o în anul 1947. Între timp a început să predea fizica la Institutul energetic din Moscova.

În anul 1948 Igor Tamm l-a inclus în grupul creat pentru construirea bombei cu hidrogen. A contribuit masiv la construcția bombei cu hidrogen sovietice, testate la 12 august 1953.

Împreună cu academicianul Tamm, lucrează la instalația Tokamak, menită a conduce la controlul reacțiilor termonucleare.

A mai făcut cercetări privind radiația cosmică.

Din căsătoria cu Klavdia Alexeevna Vihireva (1943), în anul 1949 i s-a născut prima fiică Liuba, iar în anul 1959 - fiul Dimitrie.

După deconspirarea de către Hrușciov a monstruozităților staliniste la Congresul XX al PCUS, a conștientizat responsabilitatea omului de știință întru asigurarea păcii, a militat pentru limitarea testării armelor nucleare atmosferice. În anul 1968 a publicat lucrarea "Considerații asupra progresului, coexistenței pașnice și libertății intelectuale", după care a fost înlăturat de la cercetările secrete.

A protestat împotriva trimiterii tancurilor sovietice împotriva Primăverii de la Praga (21 august 1968).

În anul 1969 a încetat din viață soția sa Klavdia Alexeevna.

În anul 1969 Igor Tamm, bătrân și bolnav, l-a invitat pe Saharov să revină la Institutul de fizică a Academiei de Științe.

În 1970 a fost cofondator al Comitetului pentru Drepturile Omului de la Moscova.

În anul 1971 s-a căsătorit cu Elena Bonner, cunoscută militantă civică, una dintre participantele dizidenței sovietice. Autoritatea crescândă a lui Saharov l-a transformat în liderul dizidenței sovietice. Saharov demonstra că doar o societate deschisă și de drept poate să asigure încrederea între statele lumii.

Occidentul a apreciat în mod deosebit eseul său My Country and the World.

În 1975 i se acordă Premiul Nobel pentru Pace, fiind prezentă la festivitate doar Elena Bonner.

Protestând împotriva invaziei sovietice din Afganistan, din 1980, este exilat de către liderul sovietic Brejnev la Nijni Novgorod (atunci Gorki), cu domiciliu forțat.

În anul 1984 a fost exilată și soția Elena Bonner.

A fost eliberat în decembrie 1986, la venirea la putere a noului lider Mihail Sergheevici Gorbaciov, după mai multe greve ale foamei și încercările autorităților de a-l hrăni forțat.

A revenit la Moscova și s-a încadrat din nou în activitatea științifică și politică, devenind liderul așa numit grup interregional, simpatizat de Boris Elțîn.

A fost ales în noul Parlament, susținând abolirea art. 6 al Constituției sovietice privind rolul conducător al Partidului Comunist.

A decedat la 14 decembrie 1989, în timpul lucrărilor Congresului II al deputaților poporului, în urma unui atac de cord.

Saharov a elaborat câteva idei fundamentale în domeniul reacțiilor nucleare de sinteză dirijate: reactorul magnetic (1950), sau tokamak-ul (în colaborare cu Tamm), cataliza muonică ale reacțiilor de sinteză (1948), folosirea radiațiilor laser pentru încălzirea deuteriului. În același an Saharov a sugerat ideea creării câmpurilor magnetice supraintense cu folosirea energiei exploziilor. Tot lui Saharov îi aparține ideea (încă neverificată experimental) preîntâmpinării ravagiilor cutremurelor prin fărâmițarea rocilor tari din focarul cutremurului cu microexplozii nucleare.

În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. Printre colaboratorii apropiați ai lui Saharov în această perioadă au fost Igor Tamm, Yakov Borisovici Zeldovici, Iuliu Borisovici Hariton.

În anul 1965 a publicat prima lucrare serioasă în domeniul cosmologiei, în care a explicat formarea stelelor, galaxiilor prin fluctuațiile cuantice ale câmpului gravitațional. În anul 1967 Saharov emite o idee foarte interesantă despre elasticitatea Universului, care a condus la gravitația indusă. În același an Saharov a emis idea explicării asimetriei materie-antimaterie în Univers, sau, vorbind mai simplu, dacă ecuațiile câmpului cuantic Klein-Gordon și Dirac sunt absolut simetrice în ceea ce privește materia și antimateria, de ce Universul nostru este totuși compus din materie și nu din antimaterie? Saharov a explicat, că la stadiile incipiente de evoluție a universului, atunci când Universul era în expansiune, aveau loc procese de deteriorare a simetriei CP (de sarcină și paritate), sau, cu alte cuvinte nu se realiza conservarea sarcinii barionice.

În anul 1986 a studiat relația dintre numărul particulelor elementare în Univers și găurile negre de origine primordială. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov se distinge printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.

• Thoughts on progress, peaceful coexistence, and intellectual freedom

Published/Created: Petersham (Surrey), Foreign Affairs Publ. Co. [1968]

• Progresso, coesistenza e libertà intellettuale.

Published/Created: Milano, ETAS Kompass, 1968.

• Nauchnye trudy / A.D. Sakharov; [colegiul de redacție: B.L. Altshuler ... et al.]. Published/Created: Moskva : TSentrKom, 1995.
• Andrei Sakharov and peace / edited by Edward D. Lozansky. Published/Created: New York : Avon, 1985.
• Vospominaniia : v dvukh tomakh / Andreĭ Sakharov. Published/Created: Moskva : Izd-vo "Prava cheloveka", 1996.
• Trevoga i nadezhda : stat'i, pis'ma, vystupleniia, interviu : [sobranie sochineniĭ] / A.D. Sakharov ; [sostaviteli Elena Bonnėr].

Published/Created: Moskva : Vremia, 2006.

• Biblioteca Națională a României
• Biblioteca Națională a Republicii Moldova^{[nefuncțională]}
• Saharov la biblioteca Congresului SUA
• ADS NASA

În 1991, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la nașterea lui Andrei Saharov, serviciile poștale ale Uniunii Sovietice au emis o marcă poștală cu valoarea nominală de 15 copeici.

• E.L. Feinberg, V.I. Ritus, Yu. A. Romanov, I.N. Golovin, V.L. Shafranov, V.I. Korogodin, A.I. Pavlovskii, S.S. Gershtein, L. I. Ponomarev, A.D. Linde, S.L. Adler, B.L. Altshuler, P.L. Kapița, V.V. Zhurkin, S.V. Kovalev, L.A. Shelepin, M.K. Mamardashvili, B.A. Topornin, D.A.Kirzhnits, A.M. Yaglom, I.S. Shklovskii, B.M. Bolotovskii, L.B. Okun, M.Yu. Khlopov, A.V. Gaponov-Grekhov, G.A. Askar'an. Revista "Priroda", N.8, 1990.
• Ion Hadârcă. Saharov: Exodul și cântecul de lebădă al umanității moderne. Clipa siderală. Serie nouă, Anul.XI, nr.3, 2006
• Colectiv de autori:

(V.S. Bodiașkin, Alesi Adamovici,V.Iadvorjețkii,S.A. Kovalev,Yu. A. Karabcievskii,D.G.Yurasov, A.E. Șabad, Yu.A.Marcenkov; Bela Hasanovna Coval,Yu. Fedorov, Yu.G. Mal'kov,Boris L.Altșuler, Boris E. Nemțov, A.V. Gaponov-Grehov, M.L. Levin,D.A. Kirjniț,D.S. Cernavskii,V.I. Bahmin,V.V. Borșciov,A. A. Lopatina, T.M. Velikanova, Lev Timofeev, V.E. Costîleva, B.M. Bolotovskii, A.P. Lavut, G.P. Runov, A. Klementiev, S. Dmitrievskii, E. Evtușenco, V.Lapîrin, M. Volkenștein, R.I. Pimenov, A. Ivanov, N.N. Raikovskaia,O. Moroz), Andrei Dmitrievici. Amintiri despre Saharov. Moscova, Ed. Terra, Knijnoe obozrenie, 1990, 368 pp. (în rusă, Prefață de Tatiana Ivanova).

• Despre Saharov la Biblioteca Națională a României

• Institutul American de fizică Arhivat în 5 aprilie 2005, la Wayback Machine.
• O corespondență între un basarabean (Alex Găină) și A.D. Saharov

• Laureați ai Premiului Nobel după țară

v • d • m Time 100: Cei mai importanți oameni ai secolului XX Lideri și revoluționari David Ben Gurion Winston Churchill Mahatma Gandhi Mihail Gorbaciov Adolf Hitler Ho Și Min Papa Ioan Paul al II-lea Ruhollah Khomeini Martin Luther King Vladimir Ilici Lenin Nelson Mandela Mao Zedong Ronald Reagan Eleanor Roosevelt Franklin Delano Roosevelt Theodore Roosevelt Margaret Sanger Margaret Thatcher Omul din Piața Tiananmen Lech Wałęsa Artiști și animatori Louis Armstrong Lucille Ball The Beatles Marlon Brando Coco Chanel Charlie Chaplin Le Corbusier Bob Dylan T. S. Eliot Aretha Franklin Martha Graham Jim Henson James Joyce Pablo Picasso Rodgers și Hammerstein Bart Simpson Frank Sinatra Steven Spielberg Igor Stravinski Oprah Winfrey Făuritori și titani Stephen Bechtel Sr. Leo Burnett Willis Carrier Walt Disney Henry Ford Bill Gates Amadeo Giannini Ray Kroc Estée Lauder William Levitt Lucky Luciano Louis B. Mayer Charles E. Merrill Akio Morita Walter Reuther Pete Rozelle David Sarnoff Juan Trippe Sam Walton Thomas J. Watson Jr. Oameni de știință și gânditori Leo Baekeland Tim Berners-Lee Rachel Carson Albert Einstein Philo Farnsworth Enrico Fermi Alexander Fleming Sigmund Freud Robert H. Goddard Kurt Gödel Edwin Hubble John Maynard Keynes Familia Leakey Jean Piaget Jonas Salk William Bradford Shockley Alan Turing Francis Crick & James D. Watson Ludwig Wittgenstein Frații Wright Eroi și legende Muhammad Ali Soldatul american Diana, Prințesă de Wales Anne Frank Billy Graham Che Guevara Edmund Hillary & Tenzing Norgay Helen Keller Familia Kennedy Bruce Lee Charles Lindbergh Harvey Milk Marilyn Monroe Emmeline Pankhurst Rosa Parks Pelé Jackie Robinson Andrei Saharov Maica Tereza Bill W.