situație

• situațiune

Din franceză situation.

• AFI: /si.tuˈa.ʦi.je/

1. totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condițiile existenței unei ființe, a unei colectivități, a unei activități; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva.
2. poziție socială, materială sau morală în care se află cineva.
3. (concr.) avere.
4. (fig.) dispoziție, stare sufletească.
5. prezentare detaliată a unor date privind rezultatele unei activități economice sau financiare dintr-un domeniu (comparativ cu sarcinile planificate); raport; inventar.
6. document în care se prezintă o stare de lucruri, mersul unor lucrări etc.
7. (rar) așezare, poziție a unui teren, a unei localități etc.

• situație limită

• A fi la înălțimea situației = a corespunde pe deplin unei misiuni încredințate
• A te pune în situația cuiva = a încerca să înțelegi împrejurările în care se află altul, pentru a-ți da seama de modul lui de a gândi sau de a reacționa
• A fi stăpân (sau călare) pe situație = a domina o situație în împrejurări critice, a fi sigur de ceva, a ști să se descurce (într-o situație dificilă)
• A-i face cuiva o situație = a ajuta pe cineva să ajungă la o poziție socială, materială și morală bună

• DEX '98 via DEX online