Ioana Ieronim

Ioana Ieronim a făcut studiile liceale la Liceul Central din București și din 1970 a urmat Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității din București.^[2]

A debutat cu versuri în 1971, în „România literară” și „Luceafărul”, iar editorial în 1979 cu volumul „Vară timpurie”.

Are preocupări în domeniul teatrului, traducând din Shakespeare pentru piesele regizate de Cătălina Buzoianu:

• Furtuna, regia Silviu Purcărete;
• Măsură pentru măsură, regia Andrei Șerban și Dana Dima;
• Regele Lear, dar a tradus și piese aparținând lui Arthur Miller și Tennessee Wiliams.^[3]

Ioana Ieronim este membră a Uniunii Scriitorilor și PEN România.^[4]

• Vara timpurie, 1979;
• Proiecte de mitologie, 1981;
• Cortina, 1983;
• Egloga, 1984;
• Poeme, 1986;
• Luni dimineața, 1987;
• Când strugurii se prefac în vin, 2013.^[5]

• N. Petersen, Strada săndălarilor, 1977;
• J. Conrad, Țărmul refugiului, 1979;
• S. Vestdijk, Călătorie în Jamaica, 1980.

• 2021 Premiul "Mihai Eminescu" pentru volumul "Trecere, petrecere" în cadrul Premiilor Academiei Române pentru anul 2019, la secțiunea Filologie și Literatură^[2]

• George Marcu. Femei de seamă din România. De ieri și de azi, Editura Meronia, București, 2017

• INTERVIU/ Ioana Ieronim: „Exista o parte de singuratate a scrisului”
• Să ne cunoaștem scriitorii - Ioana Ieronim

Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!