Camera Deputaților din România
Camera Deputaților din România Camera Deputaților din România | |
Tip | |
---|---|
Tip | Camera Deputaților cameră legislativă aleasă[*] |
Țară | România |
Istoric | |
Creat | |
Conducere | |
Președintele Camerei Deputaților din România | Vasile-Daniel Suciu, PSD |
Structură | |
Membri | 330 |
Grupuri politice | Guvern (205) - mare coaliție
Opoziție (125)
|
Comisii | 25 |
Alegeri | |
Sistem de vot | Reprezentare proporțională |
Ultimele alegeri | 6 decembrie 2020 |
Sediu | |
Palatul Parlamentului | |
Website | |
site web oficial | |
Modifică date / text |
Camera Deputaților din România este una din cele două camere a Parlamentului bicameral al României. La fel ca și cealaltă cameră, Senatul, Camera Deputaților este aleasă prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României. În prezent, Camera Deputaților din România se află alături de Senatului României în Palatul Parlamentului din București.
Istoric
modificareAdunarea deputaților a fost înființată ca și cameră inferioară a Parlamentului român, prin Constituția din 1866.[1][2] Modul de alegere și de funcționare a suferit modificări de-a lungul timpului.[2]
În urma adoptării Constituției de la 1938, Camera Deputaților, numită Reprezentanța Națională, reprezenta corpul legislativ prin care Regele României își exercita puterea legislativă. Constituția și, implicit, Reprezentanța, vor fi suspendate în perioada Statului Național-Legionar.
După lovitura de stat a Regelui Mihai, va avea loc o revenire la Constituția din 1923. Acest status va fi schimbat de decretul nr. 2218 din 13 iulie 1946, prin care Senatul urma să fie desființat. Reprezentanța era reorganizată ca Adunarea Deputaților, fiind singura cameră a Parlamentului.[3]
Funcționare
modificareCamera Deputaților, asemenea Senatului, este condusă de un Birou Permanent, format din președinte, vicepreședinți, secretari și chestori.
Președintele Camerei Deputaților are drepturi disciplinare asupra celorlalți membrii ai Camerei sale, acesta putând impune anumite sancțiuni cu scopul menținerii bunei desfășurări a ședințelor. În caz de necesitate, Președintele poate cere Biroului Permanent sancțiuni mai severe, precum excluderea temporară a deputatului din ședințele Camerei.[4]
Chestorii exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate de Cameră.[5]
Președinții Camerei Deputaților după 1989
modificareAlegeri | Nume | În funcție din | Până la | Partid |
---|---|---|---|---|
1990 | Marțian Dan | 19 iunie 1990 | 16 octombrie 1992 | FSN |
1992 | Adrian Năstase | 28 octombrie 1992 | 22 noiembrie 1996 | FDSN/PDSR |
1996 | Ion Diaconescu | 27 noiembrie 1996 | 30 noiembrie 2000 | PNȚCD |
2000 | Valer Dorneanu | 15 decembrie 2000 | 30 noiembrie 2004 | PDSR/PSD |
2004 | Adrian Năstase | 19 decembrie 2004 | 16 martie 2006 | PSD |
Bogdan Olteanu | 20 martie 2006 | 13 decembrie 2008 | PNL | |
2008 | Roberta Anastase[6] | 19 decembrie 2008 | 3 iulie 2012 | PDL |
Valeriu Zgonea[7] | 3 iulie 2012 | 20 decembrie 2012 | PSD | |
2012 | 20 decembrie 2012 | |||
Florin Iordache | 13 iunie 2016 | 21 decembrie 2016 | PSD | |
2016 | Liviu Dragnea | 21 decembrie 2016 | 27 mai 2019 | PSD |
Marcel Ciolacu[8] | 29 mai 2019 | 21 decembrie 2020 | PSD | |
2020 | Ludovic Orban | 21 decembrie 2020 | 18 octombrie 2021 | PNL |
Marcel Ciolacu | 23 noiembrie 2021 | 15 iunie 2023 | PSD | |
Alfred Simonis | 15 iunie 2023 | 2 septembrie 2024 | PSD | |
Vasile-Daniel Suciu | 2 septembrie 2024 | prezent | PSD |
Structura politică
modificareObservație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.
Legislatura actuală LVI (2020–2024)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
PSD | 33,33 | 110 |
PNL | 28,18 | 93 |
USR PLUS | 16,66 | 55 |
AUR | 10 | 33 |
UDMR | 6,36 | 21 |
Minorități | 5,45 | 18 |
Total | 100 | 330 |
Legislatura LV (2016–2020)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
PSD | 46,8 | 154 |
PNL | 21 | 69 |
USR | 9,1 | 30 |
UDMR | 6,4 | 21 |
ALDE | 6,05 | 20 |
PMP | 5,5 | 18 |
Minorități | 5,15 | 17 |
Total | 100 | 329 |
Legislatura LIV (2012–2016)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
USL |
66,26
|
273
|
ARD |
13,59
|
56
|
PP-DD | 11,4 | 47 |
UDMR | 4,36 | 18 |
Minorități | 4,36 | 18 |
Total | 100 | 412 |
Legislatura LIII (2008–2012)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
PDL | 34,43 | 115 |
PSD-PC |
34,13
|
114
|
PNL | 19,46 | 65 |
UDMR | 6,58 | 22 |
Minorități | 5,4 | 18 |
Total | 100 | 334 |
Legislatura LII (2004–2008)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
PSD+PUR |
39,75
|
132
|
D.A. |
33,73
|
112
|
PRM | 14,45 | 48 |
UDMR | 6,62 | 22 |
Minorități | 5,42 | 18 |
Total | 100 | 332 |
Legislatura LI (2000–2004)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
PDSR |
44,92
|
155
|
PRM | 24,34 | 84 |
PD | 8,98 | 31 |
PNL | 8,69 | 30 |
UDMR | 7,82 | 27 |
Minorități | 5,21 | 18 |
Total | 100 | 345 |
Legislatura L (1996–2000)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
CDR |
35,56
|
122
|
PDSR | 26,53 | 91 |
USD |
15,45
|
53
|
UDMR | 7,28 | 25 |
PRM | 5,53 | 19 |
PUNR | 5,24 | 18 |
Minorități | 4,37 | 15 |
Total | 100 | 343 |
Legislatura XLIX (1992–1996)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
FDSN | 34,31 | 117 |
CDR |
24,04
|
82
|
FSN | 12,6 | 43 |
PUNR | 8,79 | 30 |
UDMR | 7,91 | 27 |
PRM | 4,69 | 16 |
PSM | 3,81 | 13 |
Minorități | 3,81 | 13 |
Total | 100 | 341 |
Legislatura XLVIII (1990–1992)
modificarePartid | % | Locuri |
---|---|---|
FSN | 66,41 | 263 |
UDMR | 7,32 | 29 |
PNL | 7,32 | 29 |
MER | 3,03 | 12 |
PNȚCD | 3,03 | 12 |
Alte partide | 9,86 | 39 |
Minorități | 3,03 | 12 |
Total | 100 | 396 |
Biroul permanent al Camerei Deputaților (noiembrie 2021)
modificare- Președinte: Marcel Ciolacu (PSD)
- Vicepreședinți: Sorin Grindeanu (PSD), Alexandru Rafila (PSD), Florin Roman (PNL), Cristina Prună (USR)
- Secretari: Daniel Suciu (PSD), Cristian Buican (PNL), Andrei Lupu (USR), Ovidiu Ganț (FDGR/Minorități Naționale)
- Chestori: Marius Budăi (PSD), George Țuță (PNL), Sereș Deneș (UDMR), Antonio Andrușceac (AUR)
Grupuri parlamentare (noiembrie 2021)
modificareDeputații sunt reuniți în grupuri parlamentare. Dintr-un grup parlamentar trebuie să facă parte cel puțin 10 membri. Grupurile parlamentare sunt un indiciu în ceea ce privește componența politică a Camerei Deputaților.
Grup parlamentar | Număr de membri |
---|---|
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD) |
110
|
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL) | 79 |
Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) | 55 |
Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) | 30 |
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) | 20 |
Grupul parlamentar al Minorităților Naționale (Minorități) | 18 |
Grupul parlamentar neînregistrat al Forței Dreptei (FD) | 14 |
Deputați neafiliați/dezafiliați (Neafiliați) | 4 |
Comisii parlamentare
modificareComisii permanente
modificare- Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare
- Comisia pentru buget, finanțe și bănci
- Comisia pentru industrii și servicii
- Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice
- Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
- Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic
- Comisia pentru muncă și protecție socială
- Comisia pentru sănătate și familie
- Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
- Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
- Comisia juridică, de disciplină și imunități
- Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
- Comisia pentru politică externă
- Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții
- Comisia pentru regulament
- Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor
- Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați
- Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
- Comisia pentru afaceri europene
Alte comisii
modificare- Comisia de validare
Note
modificare- ^ Constituția din 1866 adoptată sub suzeranitate otomană Arhivat în , la Wayback Machine., Grigore Adriana Diana, Historia, accesat la 19 iulie 2014
- ^ a b „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Bădescu, 2023, p. 45
- ^ Bădescu, p. 348
- ^ Bădescu, p. 328
- ^ Roberta Anastase, revocată din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Valeriu Zgonea, noul președinte al Camerei[nefuncțională], 4 iulie 2012, România liberă, accesat la 4 iulie 2012
- ^ Valeriu Zgonea a fost ales președinte al Camerei Deputaților, 3 iulie 2012, Liviu Dadacus, Ziarul financiar, accesat la 4 iulie 2012
- ^ Luminita Pirvu (), „UPDATE PSD își păstrează majoritatea: Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților - Politic”, HotNews.ro, accesat în
Bibliografie
modificare- Bădescu, M., Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, Editura Hamangiu, 2023.
Lectură suplimentară
modificare- Din însemnările unui fost reporter parlamentar. Camera deputaților. 1919-1939: (Note și memorii)., Ion Constantinescu, Editura politică, 1973
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Situl oficial Camera Deputaților din România Arhivat în , la Wayback Machine.
- Situl oficial al Senatului României
- Lista candidaților la Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 2008[nefuncțională]