[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Accidentul aviatic de la Smolensk

54°49′31.19″N 32°3′10.28″E (Accidentul aviatic de la Smolensk) / 54.8253306°N 32.0528556°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Accidentul aviatic de la Smolensk




Prima poză: Avionul implicat în accident, la aeroportul de la Zagreb în timpul vizitei președintelui Kaczyński în Croația în februarie 2010.
A doua poză: Rămășițele avionului, imediat după accident.
Sumar accident
Dată10 aprilie 2010[1]
TipAnchetă în desfășurare
Loc1,5 km de pista de aterizare a bazei aeriene din Smolensk[1]
54°49′31.19″N 32°3′10.28″E ({{PAGENAME}}) / 54.8253306°N 32.0528556°E
Pasageri88[2]
Echipaj8
Răniți0
Decese96 (toți)[2]
Supraviețuitori0
Tip aeronavăTupolev Tu-154M
OperatorRegimentul 36 al Aviației Speciale
Număr matricol101
Originea zboruluiAeroportul Frédéric Chopin de la Varșovia, Polonia
DestinațieAeroportul de la Smolensk, Rusia

La 10 aprilie 2010, o aeronavă de tip Tupolev Tu-154 din cadrul Regimentului 36 al Aviației Speciale poloneze s-a prăbușit în apropierea aeroportului de la Smolensk, Regiunea Smolensk, Rusia, în accident decedând toți cei 88 de pasageri și cei 8 membri ai echipajului.[3][4]

În aeronavă se aflau președintele Poloniei Lech Kaczyński, membri ai Guvernului și ai ramurii legislative, comandanți ai Forțelor Armate, precum și alți demnitari polonezi. Aceștia urmau să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyń.[1]

Personalități aflate la bordul avionului

[modificare | modificare sursă]
Lista pasagerilor

Printre pasagerii care și-au pierdut viața în accident se numără:[5][6][7]

  1. Lech Kaczyński — președintele Poloniei
  2. Maria Kaczyńska — soția președintelui Lech Kaczynski
  3. Ryszard Kaczorowski — în perioada 1989–1990 a fost ultimul președinte al Poloniei în exil
  4. Jerzy Szmajdziński — vicepreședintele Seimului, camera inferioară a parlamentului polonez, candidat la alegerile prezidențiale din 2010
  5. Krzysztof Putra — vicepreședintele Dietei
  6. Krystyna Bochenek — vicepreședintele Senatului
  7. Władysław Stasiak — șeful cancelariei prezidențiale
  8. Paweł Wypych — secretar de stat al cancelariei prezidențiale
  9. Mariusz Handzlik — subsecretar al administrației prezidențiale
  10. Aleksander Szczygło — președintele Biroului Național de Securitate
  11. G-ral Franciszek Gągor — șeful Statului Major al armatei poloneze[8]
  12. G-ral Tadeusz Buk — comandantul forțelor terestre[8]
  13. G-ral Andrzej Błasik — comandantul forțelor aeriene[8]
  14. Viceamiral Andrzej Karweta — comandantul marinei[8]
  15. G-ral-maior Włodzimierz Potasiński — șeful forțelor speciale[8]
  16. G-ral-maior Bronisław Kwiatkowski — șeful forțelor operaționale poloneze[8]
  17. Andrzej Kremer — ministru adjunct al Afacerilor Externe
  18. Stanisław Jerzy Komorowski — ministrul-adjunct al Apărării
  19. Tomasz Merta — ministrul-adjunct al Culturii
  20. Piotr Nurowski — șeful Comitetului olimpic polonez
  21. Janusz Kurtyka — președintele Institutului Polonez pentru Memoria Națională
  22. Andrzej Przewoźnik — vicepreședinte și secretarul Comisiei pentru comemorarea victimelor masacrului de la Katyń a premierului în perioada 1994–1998
  23. Andrzej Sarjusz-Skąpski — președintele Asociației Familiilor de la Katyń
  24. Czesław Cywiński — președintele Asociației soldaților Armatei Țării (AK, Rezistența)
  25. Joanna Agacka-Indecka — președintele camerei naționale a avocaților
  26. Anna Walentynowicz — fosta eroină de pe șantierele navale de la Gdansk, în 1980
  27. Janusz Kochanowski — avocatul polonez al poporului
  28. Sławomir Skrzypek — guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei
  29. Tadeusz Płoski — episcopul romano-catolic al armatei
  30. Miron Chodakowski — arhiepiscopul ortodox al armatei
  31. Adam Pilch — locțiitorul episcopului evanghelic al armatei
  32. Grzeogrz Dolniak — membru al Seimului
  33. Przemysław Gosiewski — membru al Seimului
  34. Zbigniew Wassermann — membru al Seimului

Președintele interimar al Poloniei, Bronisław Komorowski, a decretat doliu național timp de o săptămână.[9] Lech Wałęsa a declarat că țara sa „a pierdut elita poloneză”. Prim-ministrul al Rusiei, Vladimir Putin, precum și cel al Poloniei, Donald Tusk, au vizitat locul accidentului. Președintele rus Dmitri Medvedev a anunțat printr-un mesaj adresat poporului polonez o zi de doliu național în Rusia, luni, 12 aprilie.

Președintele român Traian Băsescu și-a exprimat tristețea pentru catastrofă și a transmis un mesaj de condoleanțe poporului polonez.[10][11]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Accidentul aviatic de la Smolensk din 2010
Commons
Commons
  1. ^ a b c „Masacrul din Katyń, sursă de tensiune polonezo-rusă de mai bine de 50 de ani”. Realitatea TV. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b „UPDATE: Tragedie aviatică! Cadavrul președintelui Poloniei, găsit”. ProTV. . Accesat în . 
  3. ^ „Avionul la bordul căruia se afla președintele Poloniei s-a prăbușit în Rusia”[nefuncțională]. România Liberă. Accesat la 10 aprilie 2010.
  4. ^ „Avionul la bordul căruia se afla președintele polonez s-a prăbușit. Nu există supraviețuitori”. Mediafax. Accesat 10 aprilie 2010.
  5. ^ pl „Lista pasażerów rządowego samolotu” (în poloneză). Președinția Poloniei. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Lista principalilor oficiali polonezi decedați în urma accidentului aviatic din Rusia”. HotNews. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista principalelor personalități poloneze care au decedat în accidentul din Rusia”. Mediafax. Accesat la 12 aprilie 2010.
  8. ^ a b c d e f „Smolensk Plane Crash Devastates Poland Army”. novinite.com. Accesat la 12 aprilie 2010.
  9. ^ „Polonia va fi în doliu o săptămână”. Mediafax. Accesat la 13 aprilie 2010.
  10. ^ Mesaj de condoleanțe al Președintelui României. Președinția României. Accesat la 13 aprilie 2010.
  11. ^ „Mesajul de condoleanțe al Președintelui României, Traian Băsescu”. ProTV. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]